Sărbători religioase 7 mai

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim. Tot astăzi mai sunt celebrați și Sfântul Mucenic Acachie şi Sfântul Codrat. Greco-catolicii sărbătoresc Arătarea pe cer a Sfintei Cruci la Ierusalim, iar la romano-catolicii sărbătoresc Roza Venerini, Ghizela, regină și Anton Pecerski pustnicul.

Sărbătoare importantă pentru români

Sfânta Cruce s-a arătat pe cerul Ierusalimului după plecarea din această lume a împăratului Constantin cel Mare (337). S-a întâmplat în ziua Cincizecimii, pe 7 mai.

„Acel semn al Sfintei Cruci a stat deasupra sfântului munte al Golgotei, pe care Domnul nostru Iisus Hristos S-a răstignit şi s-a întins Crucea cu lungimea sa, ajungând până la muntele Eleonului, care este departe de la Golgota ca la cincisprezece stadii; şi se potrivea lăţimea Crucii cu lungimea sa. Iar frumuseţea ei era atât de împodobită, încât se asemăna cu faţa curcubeului, atrăgând astfel privirea tuturor către ea”, conform volumului Viețile.

Semnul Sfintei Cruci a apărut într-o perioadă mult prea grea și plină de încercări pentru biserică, atunci când erezia ariană, condamnată de Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), era susţinută de împăratul Constanţiu (337-361), fiul şi urmaşul lui Constantin cel Mare. Creștinii ortodocși erau condamnați la moarte, aruncați în temnițe și chinuiți, iar locurile în care ei se rugau erau distruse prin incendiere.

Datorită acestei minuni, arătarea Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului, mulţi iudei şi păgâni au crezut şi s-au botezat, iar din acea zi au mers pe calea dreptei credințe. Patriarhul Ierusalimului (348-386), Chiril, l-a înştiinţat pe împărat, spunându-i despre creştinii care au văzut minunea că au mers în biserică şi au lăudat pe unul Dumnezeu.

„Alergau oamenii de toate vârstele şi rânduiala, străinii şi nemernicii, creştinii şi cei de altă credinţă şi toţi cu o gură şi printr-un glas preamăreau pe Iisus Hristos Domnul nostru, Fiul lui Dumnezeu, Unul născut, Dumnezeu adevărat din Dumnezeul Cel adevărat, pe Făcătorul minunilor celor mari„, se mai arată în Volumul Viețile Sfinților.

Tot în această zi, în calendar sunt pomeniţi şi Sfinţii Mucenici Acachie şi Codrat. Sfântul Mucenic Acachie provenea din Capadocia, dintr-o familie de oameni iubitori de Dumnezeu, creștini de la naștere și până la moarte. A fost centurion în armata romană, în timpul împăratului Maximian Daia (305-313).

Pe vremea persecuţiilor împotriva creştinilor, soldaţii făceau parte din categoria socială cea mai uşor de controlat şi de adus în faţa altarelor din temple pentru a jertfi zeilor, în încercarea puterii imperiale de a opri extinderea creştinismului.

Sfântul Acachie şi-a mărturisit credinţa în Iisus și a transmis că nu va renunța la iubirea de Dumnezeu. A fost bătut cu cruzime şi aruncat în spatele gratiilor, unde a stat timp de şapte zile, adus din nou la judecată a fost condamnat la moarte şi decapitat fără milă.

Sfântul Codrat era originar din Nicomidia şi a pătimit în timpul împăraţilor Deciu (249-251) şi Valerian (252-260). Acesta a suferit mult și a primit moarte martirică în Ermupole, deoarece a fost obligat să renunțe la Hristos și nu a ascultat de cerință.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r

Recomandări autor