Scarlett O’Hara – definiția paradoxului sau doar un personaj bine schițat – protagonistă și antagonistă în același timp – Monden
Home > Diverse > Muzică si filme > Scarlett O’Hara – definiția paradoxului sau doar un personaj bine schițat – protagonistă și antagonistă în același timp

Reclamă

Muzică si filme

Scarlett O’Hara – definiția paradoxului sau doar un personaj bine schițat – protagonistă și antagonistă în același timp

Scarlett O'Hara - definiția paradoxului sau doar un personaj bine schițat - protagonistă și antagonistă în același timp

Reclamă

Astăzi facem o retrospecție asupra celei ce a fost Scarlett O’Hara, sau pe numele ei întreg, Katie Scarlett O’Hara Hamilton Kennedy Butler. De unde o cunoașteți? Ea este protagonista romanului „Pe aripile vântului”, 1936, volum renumit, scris de Margaret Mitchell. Este un caracter ficțional, ce a fost adus pe micile și marile ecrane de către Vivien Leigh (1939).

Apariția sa nu s-a oprit aici însă, astfel că a apărut în 1970 în musicalul ce-i poartă si numele, Scarlett, iar mai apoi într-o carte lansată în anul 1991. Scarlett O’Hara este descrisă încă de la început ca fiind o femeie extrem de puternică și ambițioasă.

Reclamă

Un exemplu de putere și ambiție

Scarlett dă dovadă pe tot parcursul paginilor că este o femeie pe care nu o poți manipula prea ușor. Este pusă in diferite situații, dar reușește să le depășească pe toate. Este un personaj paradoxal, extrem de bine construit, ce este și protagonist și antagonist în același timp. Binele și răul.

Are două proverbe pe baza cărora este inspirat personajul lor: “Și mâine este o zi” și “Scopul scuză mijloacele”. În cazul în care îi urmărești pentru prima oară personajul, atunci ai putea avea impresia că este o persoană ce nu-și poate menține ideile și ce își dorește doar să fie în centrul atenției.

Frumusețea sa seducătoare și comportamentul tacticos o ajută să pună pe jar diverși bărbați din jurul său, iar asta nu este prea apreciat de alte doamne. Am putea spune, în termeni psihiatrici, că prezintă o oarecare formă de bipolaritate. Acum plânge, acum râde. Însă, tot ceea ce face este pentru a atrage domnii ce roiesc în jurul său. Se transformă rapid din acel copil răsfățat în femeia pregătită să facă față unui război.

Întreaga acțiune a filmului se petrece în timpul Războiului American de Secesiune (1861–1865), dar se pare că adevăratul război de dădea înăuntrul ei. Era pusă în situația de a lăsa la suprafață educația și moralitatea, educația dură ce i-a fost oferită de mama sa, Ellen O’Hara, sau acele trăsături dobândite de la tatăl ei, Gerald O’Hara.

Personajul ei este extrem de bine gândit și conturat. Își duce toată copilăria pe o plantație de bumbac și, din păcate, este nevoită să vadă cum totul este distrus treptat și zboară de sub ochii ei fragili ca “pe aripile vântului”. Este nevoită să-și încalce principiile și să devină femeia puternică de care ea are nevoie pentru a supraviețui.

Iubește atenția, dar pierde din cauza instabilității emoționale

Scarlett iubește să fie în centrul atenției, mai ales în jurul celor pe care ea îi admiră. Însă, dramatizarea este tot un punct forte al ei. Pune mâna pe cine își dorește ea, dar scapă “prada” printre degete la fel se ușor, fiind mult prea instabilă din punct de vedere sentimental. Însă, și ea îl găsește pe “acel” cineva care îi pune capac.

Este vorba despre Rhett Butler, pus în scenă într-un mod memorabil de către Clark Gable. Acesta apare în viața ei și reușește să-i dea lumea peste cap pentru că pune la îndoială întocmai calitățile atât de importante la ea – frumusețea și puterea de seducere. Cei doi se îndrăgostesc, dar el reușește să o accepte cu bune și cu rele până într-un punct. Din păcate, comportamentul său o aduce în punctul în care pierde și această relație cu bărbatul ce părea jumătatea vieții sale.

Citeste si