Serghei Mizil, cunoscut pentru atitudinea sa rebelă, a reușit să provoace indignarea cuplului prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu. Unul dintre cele mai celebre momente care i-a scos din minți pe dictatori a fost când Serghei s-a spălat pe față cu icre negre, sub influența băuturilor alcoolice. Gestul său de rebeliune extremă a avut loc în timpul uneia dintre petrecerile organizate de el la Hotelul Intercontinental din București.
Nicolae Ceaușescu a aflat despre acest incident și a fost extrem de indignat. Într-o ședință a Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român, dictatorul l-a descris pe Serghei ca fiind „un element descompus”. Nu doar gestul extravagant l-a supărat pe Ceaușescu, ci și faptul că Serghei aducea străini la petreceri, fapt ce îi făcea pe conducătorii comuniști să se teamă de posibila divulgare a comportamentului copiilor demnitarilor în afara țării.
Reacțiile și petrecerile lui Serghei Mizil nu se opreau aici. El continua să provoace conducerea comunistă cu fapte reprobabile și să atragă atenția asupra sa. Fete care participau la petrecerile sale erau angajate la Hotelul Intercontinental și erau în mare parte raportate tot ceea ce se întâmpla acolo. Atrase de bani, blugi, parfumuri și alte cadouri, alte fete din exterior veneau și ele la petrecerile lui Serghei.
Nu doar Nicolae Ceaușescu era deranjat de comportamentul lui Serghei Mizil, ci și Elena Ceaușescu. Aceasta a avut reacții vehemente la adresa lui, afirmând că „oameni ca el nu au ce căuta în România”. Însă Serghei nu s-a lăsat intimidat și a răspuns într-un mod caracteristic: „Merg afară oricând”.
Deși remarcile și reacțiile cuplului prezidențial ar fi putut avea consecințe grave, Serghei Mizil a continuat să sfideze regimul cu o nonșalanță rar întâlnită. Comportamentul său rebel era cunoscut nu doar în cercurile de putere, ci și în rândul populației, devenind aproape legendar.
Serghei Mizil rămâne o figură controversată și fascinantă a istoriei recente a României. Comportamentul său sfidător a atras atenția și furia cuplului prezidențial Ceaușescu, dar a reprezentat și o formă de nonconformism și exprimare a libertății individuale într-un regim opresiv. Poveștile despre el continuă să fie relatate cu interes și oferă o perspectivă asupra vieții în perioada comunistă, unde existau indivizi care îndrăzneau să trăiască după propriile principii, chiar dacă asta însemna să îi provoace pe cei mai puternici lideri ai țării.
Citeste si
- 1. Carmen Harra prezice următorul președinte „zarurile au fost aruncate”
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
