Sfinții 40 de mucenici: tradiții și obiceiuri la români. Ce să faci pentru a avea noroc tot anul și ce nu ai voie azi

În fiecare an, pe data de 9 martie, creștinii ortodocși de pretutindeni sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. Sărbătoarea religioasă vine cu o multitudine de tradiții și obiceiuri la români.

Tradiții și obiceiuri de 9 martie, cu ocazia celor 40 de mucenici

În această zi, românii fac mucenici, un desert din aluat, în forma cifrei 8 și îi duc la biserică pentru a fi binecuvântați de preoți, iar mai apoi îi împart oamenilor nevoiași care participă la Sfânta Slujbă. Legendele din poporul românilor spun că de sfânta sărbătoare a mucenicilor porțile Raiului sunt deschise, la fel și mormintele celor dragi, motiv pentru care astăzi se pot oferi alimente pentru sufletul celor plecați dintre noi.

Femeile coc 40 de mucenici în cinstea celor 40 de Sfinți Mucenici. Desertul mai este cunoscut în unele zone ca: sfinți, sfințișori sau brădoși, ori mucenișori. Cifra 8 a mucenicilor simbolizează forma umană. Aceștia sunt făcuți din aluat de cozonac, iar pe deasupra sunt unși cu miere și nucă.

Cu toate acestea, există și mucenicii mici, făcuți tot din aluat, dar care se fierb în zeamă, cu scorțișoară și esență de rom. În locul lor se mai pot pune și covrigei.

Din bătrâni se spune că la această dată, 9 martie, când primăvara s-a instalat deja, începe plugul. Începând de astăzi, oamenii scot plugurile și le pregătesc pentru muncile agricole.

În mai multe regiuni din țară, bătrânii spun că Zilele Babelor iau sfârșit și încep Zilele Mucenicilor. Mai sunt așadar încă trei zile în care vremea va fi destul de schimbătoare. În popor se spune că Zilele Mucenicilor sau Zilele Moșilor sunt mai calde decât cele ale Babelor. Legenda spune că cei 40 de mucenici reprezintă sufletele celor 40 de moși.

Așadar, astăzi începe anul agricol, dar tot în această zi se ține cont încă din strămoși de aprinderea focului echinocțial, cunoscut și drept focul purificator. Acesta este simbolul soarelui pe pământ, iar semnificația constă în arderea anotimpurilor trecute, a frunzelor uscate, făcând loc primăverii.

Se spune că pentru a fi feriți de boli, copiii trebuie să sară peste aceste focuri, iar femeile folosesc cenușa obținută pentru a o presăra în jurul caselor, pentru a avea un an roditor.

În popor se spune că astăzi nu este bine să te cerți cu persoanele apropiate, deoarece așa vei continua tot anul. Ziua trebuie să fie una de rugăciune, de bunătate sufletească și de pocăință pentru a putea avea o primăvară liniștită și un an la fel de bun.

Ziua de astăzi mai este legată și de obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare cu vin sau țuică, pahare cunoscute în popor după numele de „țoi”. Acestea se beau la începutul anului agrar, fiind o reminescență a sărbătorilor bahice ale Antichității.

Oamenii erau de părere ca vinul sau palinca băute de „Măcinici” se transformă, de-a lungul anului în curs în sânge și putere de muncă. Daca cineva nu putea sa bea 40 de pahare cu vin, era pus măcar să guste din băutură sau să fie stropit cu aceasta.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r

Recomandări autor