Simone De Beauvoir și „Al doilea sex”. O carte care vorbește despre condiția femeii – Monden
Home > Cultură > Istorie > Simone De Beauvoir și „Al doilea sex”. O carte care vorbește despre condiția femeii

Reclamă

Istorie Literatură Premium

Simone De Beauvoir și „Al doilea sex”. O carte care vorbește despre condiția femeii

Simone De Beauvoir și „Al doilea sex”. O carte care vorbește despre condiția femeii

Reclamă

Al doilea sex a fost publicat în 1949 de un filosof existențialist francez, Simone De Beauvoir. Unii critici consideră acest eseu ca fiind cel mai mare manifest al filozofiei feministe.

De Beauvoir și diferențele biologice

Reclamă

Simone de Beauvoir și-a bazat filozofia pe o simplă observație:”Umanitatea este împărțită în două categorii de indivizi ale căror haine, chipuri, corpuri, zâmbete, mersuri, interese, ocupații sunt vădit diferite: poate că aceste diferențe sunt superficiale” și pe o întrebare:”Ce este o femeie?” Be Beauvoir dă un prim răspuns:”Femeia apare în esență ca o ființă sexuală”. Mai exact, femeia nu a fost niciodată definită în comparație cu oamenii. Femeia este Cealaltă : „Ceilalti este o categorie fundamentală a gândirii umane. Nicio comunitate nu este definită ca independentă fără să-l întrebi și pe celălalt.”

După dialectica lui Hegel, De Beauvoir explică „Subiectul uman apare doar prin opoziție” care induce o relație reciprocă. Cu toate acestea, Simone de Beauvoir constată că, după al doilea război mondial, nu mai exista un gen sau un raport de reciprocitate. „În aproape orice țară, statutul legal este identic pentru fiecare om.  Dar chiar și atunci când drepturile au recunoscut abstract această egalitate, manierele și obiceiurile au discriminat femeile”. În general, observă ea, „inegalitatea numerică este cea care dă acest privilegiu”, dar acest principiu nu funcționează doar pentru că există mai multe femei decât bărbați.

Femeia nu este o clasă socială cum sunt sclavii sau proletariatul. Ele trăiesc dispersate printre bărbați, atașate de aceștia – tati sau soți – prin locuințe, muncă, condiție economică și socială. În concluzie: „Diviziunea sexelor este, de fapt, un dat biologic.” Adoptând principiul moralei existențialiste, Simone de Beauvoir întreabă despre posibilitatea ca o femeie să fie împlinită ca ființă umană, ce circumstanțe îi limitează libertatea și cum le poate depăși.

Diferențierea fiziologică nu explică existența unei ierarhii 

În primul capitol, Simone de Beauvoir începe prin a descrie diferențierea fiziologică și sexuală a femeilor în comparație cu bărbații, singura care este naturală. De fapt, nu culoarea pielii, religia sau țara sunt cele care separă bărbatul de femeie, ci sexul, ar trebuit să începem de acolo. În general, diferențierea pur sexuală se adaugă altor caracteristici: de exemplu, o formă mai puțin robustă, forța musculară și capacitatea respiratorie sunt inferioare, susceptibilitatea la anemie, pulsul mai rapid, sistemul vascular mai instabil… Aceste caracteristici explică diferențierea sexuală, dar nu și ierarhia de gen.

În al doilea capitol, Simone de Beauvoir observă că, pentru psihanalișți, Freud, de exemplu, „omul este definit ca o ființă umană iar femeia este definită ca o femeie: ori de câte ori ea încearcă să se comporte ca un om, este acuzată că imită comportamentul masculin.”

În capitolul următor, Simone de Beauvoir critică deducerile lui Engels: el a presupus că accesul la proprietatea privată a dus supunerea femeii, din cauza lipsei ei de forță de muncă. Cu toate acestea, niciun motiv biologic sau tehnică psihanalitică nu explică ierarhia dintre sexe.

De Beauvoir și istoria

Simone de Beauvoir va apela la istorie în a doua parte: „lumea a aparținut întotdeauna bărbaților”. „Astfel, triumful patriarhal nu a fost o coincidență sau rezultatul unei revoluții violente. De la începutul omenirii, privilegiul biologic a permis doar masculilor să se afirme ca subiecți suverani”. Ei sunt cei care, mai târziu, vor alcătui codurile sociale. Simone de Beauvoir trage câteva concluzii din această parte: „Întreaga istorie a femeilor a fost făcută de bărbați.”

De Beauvoir și miturile

În a treia parte, De Beauvoir analizează motivele inegalității dintre bărbat și femeie prin studiul miturilor. Printre acestea se numără „Eternul feminin”, omologul „sufletului negru” și „caracterul evreiesc”. Bărbatul s-a pozat ca subiect și femeia ca obiect: deci el este activ, ea este pasivă, el este fundația, ea este domeniul pentru însămânțare. În mod similar, ea poate deveni un trofeu pentru omul care iubește priceperea și câștigă jocul.

“Al doilea sex” rămâne o lectură care trebuie citită de orice femeie care reflectă asupra stării sale, destinului său, alegerilor sale viitoare. Simone de Beauvoir ne oferă un studiu exhaustiv, erudit, logic și rațional al stării femeii.

Citeste si