Reclamă
Impactul noii legi a pensiilor asupra pensionarilor
Prin noua lege a pensiilor, aproximativ 3,8 milioane de pensionari vor beneficia de recalcularea pensiilor începând cu 1 septembrie.
Cu toate acestea, peste 800.000 de pensionari nu vor vedea o creștere a pensiilor lor. Aceasta a declanșat dezbateri aprinse, mulți dintre pensionarii neafectați considerând că formula de calcul aplicată este una inechitabilă, accentul fiind pus preponderent pe anii munciți.
Reclamă
Recalcularea pensiilor: Nemulțumiri în rândul pensionarilor
Formula pentru recalcularea pensiei este dată de înmulțirea Valorii Punctului de Referință (VPR), stabilită la 81 de lei în prezent, cu numărul de puncte acumulate de către fiecare persoană.
Printre acestea se numără punctele de contributivitate pentru munca efectivă, punctele de stabilitate pentru anii în plus munciți și punctele pentru perioadele asimilate, cum ar fi anii de serviciu militar, șomaj, studii universitare sau creșterea copiilor.
În ceea ce privește aspectul contributivității, punctajul este generat de anii efectiv munciți.
Pentru un număr de ani între 26 și 30, inclusiv, se acordă 0,50 puncte/an. Pentru un număr de ani între 31 și 35, inclusiv, se acordă 0,75 puncte/an, iar pentru perioada de peste 35 de ani muncită se acordă 1 punct/an.
În mod clar, acest sistem de calcul favorizează pe cei care au muncit timp îndelungat, ideal peste 35 de ani, în detrimentul celor care au avut locuri de muncă în condiții dificile sau deosebite, ei nefiind eligibili pentru puncte bonus.
„Legea nu are viziune și are probleme în a trece testul corectitudinii, este făcută contabilicește. În societatea românească trebuie apreciată munca dar trebuie să se respecte și o ierarhie a profesiilor, să existe un respect pentru statutul social al meseriilor practicate”, spune Violeta Alexandru, fostul ministru al Muncii.
Pensionarii care au muncit în grupe de muncă și în condiții speciale nu primește puncte bonus, așa cum se întâmplă cu cei care au muncit peste 25 de ani. În plus, Alexandru a subliniat că pensionarii care au beneficiat de venituri nepermanente nu sunt recompensați pentru acestea: „Acordurile, sporurile, orele suplimentare NU au fost luate în calcul la recalculare.”
„Este o schimbare de formulă care, odată cu modificarea numărului de ani la care se raportează calculul (25 în loc de 35 cum ajunsese până la noua lege), a făcut că pensionarii care au muncit peste 25 de ani să primească o sumă de bani în plus.
Nu au valorificat, de exemplu, nici acum sporurile nepermanente pentru care oamenii au plătit contribuții de-a lungul vieții pentru că intenția lor nu e că oamenii să se obișnuiască cu ideea că, la final de cariera, au pensia pe care o merită (fiind dreptul lor să își valorifice toate contribuțiile)”, continuă Alexandru.
Contribuția la pensie anticipată
Noul context legislativ prevede ca persoanele care doresc să iasă la pensie mai devreme au acum posibilitatea să contribuie în avans la sistemul public de pensii. Aceasta este o oportunitate pentru cei care vor să își asigure un venit stabil mai devreme decât ar permite regulile standard din sistemul de pensii.
Potrivit legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pot ieși la pensie înainte de termen acele persoane care au realizat stagiul complet de cotizare și au vârsta standard de pensionare minus 5 ani cel mult, iar pentru fiecare an de anticipare se penalizează cu 0,5% din cuantumul pensiei pentru fiecare lună lucrată în minus. Intrarea în vigoare a acestei legi de modificare a Codului muncii prevede ca acestor persoane să li se permită să contribuie cu sume suplimentare în sistem.
Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Pensii Publice, „măsura are un dublu beneficiu: pe de o parte, persoanele care se pensionează anticipat pot îmbunătăți cuantumul pensiei, iar pe de altă parte, sistemul de pensii publice culege beneficii„.
Care sunt condițiile pentru contribuția la pensie anticipată?
Deși posibilitatea există, sunt anumite condiții pentru cei care doresc să contribuie la pensia anticipată, conform legilor în vigoare:
- Persoana care optează pentru această variantă trebuie să depună o cerere la Casa de Pensii cu cel puțin 5 ani înainte de data la care dorește să înceapă să primească pensia.
- Sumele care pot fi depuse sunt variabile, dar există un minim care nu poate fi mai mic de 35% din valoarea salariului minim brut pe economie.
- Pentru fiecare an de anticipare, pensia va fi redusă cu 0,5% pentru fiecare lună de contribuție lipsă.
Procedura de depunere a cererii și de contribuție se realizează prin intermediul Casei de Pensii. Dosarul trebuie să conțină cererea de contribuție anticipată, cardul de sănătate și documentele care certifică activitatea și veniturile realizate.
Prin această abordare, statul oferă o anumită flexibilitate celor care doresc să iasă la pensie mai devreme, fără să se colecteze penalități severe pentru fiecare lună de contribuție lipsă așa cum este în cazul pensionării înainte de termen fără contribuția anticipată. Primirea pensiei mai devreme este acum o opțiune accesibilă, cu condiția ca persoana să aibă posibilitatea de a contribui suplimentar la sistem.
Contributia la pensie inainte de 1989
De-a lungul perioadei inainte de 1989, sistemul pensiilor din România a fost gestionat de catre stat, prin Casa de Pensii, conform modelului asigurărilor sociale prezent in majoritatea țărilor comuniste. Acest articol pune accentul pe detalii esentiale si conditiile sistemului de contributie la pensie din perioada definita.
Populația angajată din România a contribuit, in mod obligatoriu, la sistemul de pensii oferit de stat, avand o retenție fixă pe salariu care era destinată pensiilor. În cadrul acestui model, nivelul contribuțiilor era direct legat de salariul persoanei și de numărul de ani pe care i-a petrecut în câmpul muncii.
„Contribuțiile la fondul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se plătesc de întreprinderi, organizații și instituții, din fondul de asigurări sociale constituit din însumarea, în principal, a procentelor calculate asupra salariilor de baza ale angajaților și asupra altor venituri cu caracter de salarii”. – Legea Pensilor si altor Drepturi de Asigurări Sociale din 1977
Īn ceea ce privește procedura aplicabila pentru plata pensiilor, acestea erau distribuite în general la începutul fiecărei luni, prin intermediul sublocurilor de distributie ale casei de pensii.
Detalii esentiale despre sistemul contributiei la pensie inainte de 1989:
- Toate contribuțiile pentru pensie erau gestionate de Casa de Pensii a statului
- Nivelul contribuției era legat de salariul și ani de muncă
- Contribuția la pensie era obligatorie pentru toți angajații
- Plata pensiilor se făcea la începutul fiecărei luni
- Legea reglementa contribuția angajatorilor integral, și nu implica nicio contribuție financiară directă din partea angajatului.
Rămâne de observat că legislația privind pensiile a suferit numeroase modificări de-a lungul anilor, iar condițiile, procedurile și detaliile specifice pot varia în funcție de acestea. Oricum, putem spune ca sistemul de pensii din perioada comunista punea un accent mai mare pe protecția socială, avand o bază centralizată în gestionarea acestui aspect deosebit de important pentru societate. În contrast, post-1989 a adus schimbări semnificative, inclusiv introducerea unei contribuții directe de la angajat pentru pensia sa. Aceasta reprezintă o schimbare de paradigmă distusă de modelul lui pre-1989, dar face parte din evoluția sistemelor de pensii la nivel mondial.
Contributie Pilon 2
Ansamblul de reforme recente aplicate de Guvernul României referitoare la Pilonul II de pensii ne relevă implicații importante pentru cetățenii țării. Pilonul II de pensii, cunoscut și sub numele de Pilonul de Pensii Administrate Privat, este parte integrantă a sistemului de pensii din România, iar suma acumulată aici este destinată pentru pensia suplimentară a participanților.
Atunci când vorbim despre contribuția la Pilonul II, ne referim la o anumită sumă de bani care este reținută automat de către stat din salariul brut al unui angajat și este direcționată către o societate de administrare a fondurilor de pensii. Potrivit legislației în vigoare, contribuția la Pilonul II de pensii este de 3,75% din salariul brut.
Pentru salariul minimum pe economie, contribuția Pilon II este de aproximativ 83 de lei pe lună. În caz de salarii mai mari, contribuția crește proporțional. De exemplu, pentru un salariu brut de 5000 de lei, contribuția la Pilonul II este de aproape 188 de lei pe lună.
Totuși, contribuția la Pilonul II a suferit schimbări importante în ultimii ani. Guvernul României a decis înghețarea contribuției la Pilonul II în anul 2018, menținând procentul de 3,75% pentru un an. Ulterior, în 2020, a fost adoptată o nouă legislație care permite oamenilor să își retragă integral suma acumulată în Pilonul II în anumite condiții.
Mai exact, conform legii pensiilor nr. 127/2019, participanții la Pilonul II pot solicita retragerea integrală a sumei acumulate dacă:
- Au împlinit 60 de ani și nu s-au pensionat;
- Au împlinit vârsta standard de pensionare și nu au realizat stagiul minim de cotizare;
- Au realizat stagiul minim de cotizare, dar nu au împlinit vârsta standard de pensionare
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Raluca Turcan, a declarat recent referitor la această temă: „Această lege oferă românilor oportunitatea de a alege modul în care doresc să își gestioneze economiile pentru pensie, un pas important spre o mai mare autonomie financiară„.
Reforma actuală a Pilonul II ridica numeroase semne de intrebare asupra viitorul sistemului de pensii din România. Oricum, acum este clar că oamenii vor putea avea un cuvânt mai mare de spus în ceea ce privește modul de gestionare al economiilor lor de pensii, ceea ce reprezintă un pas major în direcția autonomiei financiare individuale.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
