Reclamă
Chiar dacă știm că iarna sosește, din punct de vedere meteorologic, pe data de 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de solstițiul de iarnă. Acesta face referire la mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, iar în acest an are loc astăzi, 21 decembrie, la ora 17:59.
21 decembrie marchează solstițiul de iarnă
După cum bine știm, solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului. Alături de el, mai întâlnim anual echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă şi solstiţiul de vară.
Reclamă
Așadar, ziua de 21 decembrie este cea mai scurtă zi a anului 2021. Începând de astăzi, timp de trei luni, până la echinocțiul de primăvară, durata de lumină începe să crească treptat până ce va deveni egală cu noaptea.
Traducem solstițiu ca „soare nemișcat” care aduce prima zi de iarnă în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Astăzi, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. El va urca astăzi pe cer la o latitudine medie a țării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. Ziua va avea astăzi 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.
Ce tradiții și obiceiuri au românii în această zi
Interesant este faptul că una dintre cele mai vechi scrieri legate de solstițiu a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Pe atunci, sărbătoarea ținea 12 zile și avea ca obiectiv principal să îl sprijine pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an, potrivit Agerpres.
De-a lungul anilor solstițiul a fost înțeles ca o luptă între bine și rău. În cazul păgânilor, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare și așa pornea ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii.
În România, obiceiurile din preajma solstiţiului de iarnă aduc aminte de jertfa zeului și îl înlocuiesc pe acesta cu bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, dar mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, animal sacrificat ritual la Ignatul Porcilor, de Sfântul Ignatie, pe 20 decembrie.
Tot la români, se spune că la ora la care este solstițiu nu este bine să fii singur, ci trebuie să fii alături de cineva, pentru a nu te simți singur anul următor. În unele părți există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. De altfel, se obișnuiește să se dea de pomană oamenilor care au nevoie. Astăzi nu se face curat în casă, deoarece se spune că aduce ghinion în gospodărie.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
Recomandări autor
- Elisaveta Săvoiu. Eroina din Argeș cunoscută ca „Vitoria Lipan”. A plecat la război, în căutarea ostașului pierdut
- 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
- Un suflet de copil stă în mâinile noastre. Împreună pentru Sasha putem fi îngeri păzitori
- Marin Sorescu – de la „Singur între poeți”, la un scriitor prodigios, renumit la nivel internațional
- Când jurnalismul își cere tributul, viața e doar o clepsidră de clipiri