Sorin Cîmpeanu a explicat oficial de ce se schimbă legea educației

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a ieșit public cu noi declarații de presă. Acesta a prezentat luni principalele zece motive pentru care se schimbă legile educației. Unul dintre acestea este analfabetismul funcțional ridicat din țara noastră, necesitatea creșterii spiritului gândirii critice, dar și faptul că sistemul de învățământ din România este învechit. Conform declarațiilor lui Câmpeanu, noile prevederi pornesc de la nevoile elevului identificate pe parcursul a peste șase ani de consultări în cadrul proiectului „România Educată”.

Este nevoie de schimbare, în sistemul de învățământ din România

„Schimbăm pentru că ne dorim o educație de calitate, responsivă și suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică și curriculară, o mentalitate, o conduită și, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susținem în egală măsură excelența și echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră”, se arată în mesajul ministrului Educației.

Reclamă

Ministrul Câmpeanu a mai explicat că o schimbare a legilor educației este necesară deoarece în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulțumit majoritatea populației conștiente de aceste probleme, iar analfabetismul funcțional a rămas constant sau chiar a crescut, oglindind astfel adevăratele probleme ale sistemului de educație și mai ales din rândul elevilor și cadrelor didactice. În același timp, conform ministrului, o schimbare este bună pentru că sistemul de învățământ se răsfrânge asupra vieții tuturor.

„Avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative și nu bazate pe șabloane la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenți care să fie antreprenori sau să muncească eficient și să plătească impozite și taxe în România, astfel încât banii investiți în educație să se întoarcă în sistemul de învățământ și în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenți care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor și nu doar reproducând tipare existente”, a transmis Sorin Cîmpeanu.

Nevoia de schimbare, prin ochii ministrului, derivă și din faptul că fiecare elev din învățământul românesc trebuie să-și poată atinge potențialul maxim și să fie valorizat în contexte sociale și de învățare cât mai variate și cât mai atractive. Altfel, elevii vor rămâne la aceleași standarde joase, așa cum sunt în prezent.

„Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează. Schimbăm pentru că liceenii sunt nemulțumiți că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcție de interesul lor și de planurile de viitor. Schimbăm pentru că relevanța învățământului profesional pentru piața muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că școlile profesionale/liceele tehnologice funcționează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic. Schimbăm pentru că elevii trebuie să aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele și aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă şi care să îi orienteze spre atingerea potențialului maxim”, a menționat ministrul.

Mai mult, conform declarațiilor ministrului, schimbarea este folositoare și pentru că părinții trebuie să aibă un feedback obligatoriu, pentru ca fișele posturilor didactice să poată fi modificate în acest sens, în paralel și în conformitate cu un nou Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar.

Tot în declarațiile sale, ministrul a mai scos în evidență că modificarea legilor educației este indispensabilă deoarece societatea percepe sistemul de învățământ drept „unul învechit, în care structurile sunt aceleași ca în urmă cu zeci de ani, în care inițiativa profesioniștilor se îneacă în birocrație și într-un centralism excesiv”.

„Pentru a răspunde tuturor acestor provocări, noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste șase ani de consultări în proiectul ‘ România Educată’. Și aici vorbim nu numai de nevoi educaționale! Vorbim și de nevoi socio-emoționale, de nevoia de incluziune școlară, de nevoia de desegregare, de nevoia de confort și siguranță în spațiul școlar, de nevoia de a fi acceptat necondiționat și valorizat tocmai prin respectarea particularităților de vârstă și individuale, astfel încât elevul să fie beneficiarul unei educații individualizate urmărite printr-un instrument psihopedagogic de monitorizare și progres: portofoliul educațional”, a indicat ministrul Cîmpeanu.

Potrivit ministrului, proiectul „România Educată” este un demers de politică publică. Acesta a reiterat și faptul că proiectele legilor educației sunt discutate public în acest moment și se așteaptă orice propuneri din partea românilor care pot genera îmbunătățirea acestora. Între timp, schimbările majore sunt anunțate deja și vor fi aplicate începând cu luna septembrie, în anul școlar 2022-2023.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r

Recomandări autor