Reclamă
Suzănica Tănase (n.1982, în Constanța, România) este absolventă a Academiei de Științe Economice din București, a Colegiului de Asistență Socială Georgian College, York University și a Facultății de Psihologie Laurentian, din Ontario, Canada. Consultant de Imigrări ICCRC-CRCIC, lucrează din 2012 în poziția de Consilier de soluționare a problemelor de imigrare în Canada pentru YMCA Immigrant Services, iar din ianuarie 2019 lucrează în paralel în propria practică, We the North Immigration Services. A publicat articole de specialitate în Canadian Newcomer Magazine Toronto și eseuri narative în revista Literomania, revista Observatorul Toronto și Eagle Magazine. A publicat: Cap de lut (editura Coresi, 2014), O mie de impresii divizate (editura Berg Books, 2018), A thousand Divided Impressions (traducere de Adriana Crăciun la editura Coresi, 2019) și Grădina Sofiei (editura Casa de pariuri literare, 2020).
Cartea Suzănicăi Tănase, Grădina Sofiei este o amplă abordare a maternității din perspectiva femeii aflată la cea de-a doua sarcină. Poeme în proză adaugă temei predilecte față de ceea ce s-a scris până acum în poezia românească (mă gândesc la Ioana Nicolaie, Cerul din burtă și idealizarea fătului din pântec) efectele sarcinii, problemele cu care mama se confruntă, schimbarea comportamentului în sarcină, temeri într-un limbaj explicit structurat într-un discurs de o confesivitate dinamică și complexă. Textele sunt adevărate oceanografii impresionând prin talentul abscons de a marca suferințele feminine fără să lezeze alte personaje (mama, soțul), ci numai demonstrând dublul sacrificiu de sine, așteptarea Sofiei, viitoarea fetiță a familiei.
Reclamă
O lectură dificilă mi-au fost cele 152 de pagini de texte cu „în loc de postfață” de Vianu Mureșan, unde pare să empatizeze puternic cu discursul feminist și eliberator privind maternitatea. Deși n-aș putea spune că Suzana reușește să scape de unele naivități, sau poate emoții general valabile, și care să zicem că nu se plasează într-o tonalitate majoră în poeme, adică acele nuanțe care au numai rolul de a fi constituent pentru corpusul elementelor cele mai de succes: „Ca orice fetiță am vrut să mă căsătoresc cu tata” (p.23), sau: „Nu am fost mereu mamă. Era o vreme când nu eram decât eu.” (p.11) Într-adevăr totul se învârte în jurul sarcinii ei, în jurul gravidității. Poemele despre maternitate se încheagă și în interiorul lor se adună și rubedeniile, sau posibili prieteni care consolidează atmosfera familiei, ba cu sfaturi, ba cu stabilirea botezului (pentru că se pare avem parte de imaginea unei familii iconice slujitoare într-ale lui Hristos): „De câteva zile mă uit la icoana Maicii Domnului” (p.15).
Face o incursiune în copilărie, acolo unde existau probleme specifice familiilor tradiționale românești, ca să clarifice mai apoi și câteva detalii despre plecarea ei într-o țară străină, lăsând totul în urmă. Un lanț emoțional caustic clădește atmosfera lumii Tănase, a familiei Tănase. Înțelegem până și lucrurile de neînțeles, notațiile de jurnal denotă curajul cu care Suzănica vine în fața publicului ei și probabil asta se trage din dorința de a comunica cu „surorile” ei: „Soțul îmi spune că ar trebui să rămân într-o veșnică stare gestantă. Mi se potrivește.” (p.69) Într-adevăr nuanțele de sictir capătă sens, dar transcrise într-un emoțional periferic supratolerant. Ei bine, se pare, că a procrea nu este numai ceea ce literatura și știința au promovat până acum, simpla gestație, există în femeie (și doar femeia ni le poate comunica) o serie de schimbări dramatice din toate punctele de vedere, fiecare femeie (așa cum ne arată și literatura) își are povestea ei despre maternitate.
Într-adevăr biografismul Suzănicăi se reproduce din sine însuși conferind astfel autenticitate scriiturii și o manieră de a scrie extrem de dificilă, pentru că nu pare să vină din cultura poetei, cât că este o poetică a experiențelor feminine și trebuie acceptată, parcursă și înțeleasă ca atare. Szănica Tănase cu Grădina Sofiei mai pune o cărămidă la zidul poeziei despre maternitate din România reușind să reconcilieze falsa ipoteză de „mamă fericită” și „soție fericită”, încercând să sublinieze cu această ocazie că rolurile se traversează cu eforturi, că fericirea se obține cu fiecare zi de muncă în mijlocul căminului tău, că nimeni nu construiește statui nimănui, că egalitatea de gen este importantă, dar prin prisma rolurilor și a genului, responsabilitățile cad diferit în dreptul fiecăruia.
Iată că în sfârșit o femeie ne oferă o imagine realistă a vieții în mariaj (ceva ce face și Diana Geacăr în cartea, Dar noi suntem oameni obișnuiți) și că există o serie de detalii la care să ne gândim înainte să invidiem vreo femeie care pare să aibă totul, căci acest totul se obține cu sacrificii și cu tot felul de compromisuri, care mai de care, ne reamintește despre rolul femeii de a procrea și despre cât de denigrante sunt discuțiile despre asta, cât de invizibile sunt aceste femei, cât de excluse, cât de izolate. Ne reamintește despre puterea de a ne perpetua specia fără să facem din asta singurul nostru deziderat și fără competiție: „O femeie înaltă, lemnoasă, cu mâinile răsfirate ca tulpinile freziilor, îmi face/ semn să stau nemișcată cu picioarele larg deschise. Închid ochii./ Nu vreau să văd nimic./ Îmi introduce adânc un instrument uns. Trag aer, apoi mă bag la fund./ Mă doare. Mă doare. Nu-i zic nimic./ Îmi imaginez că îmi las corpul acolo și mă îmbrac după colț cu un strat/ de piele încălzit la reșou./ Mă trezește lacrima din colțul ochiului și monitoarele întoarse cu pri/ virea spre mine./ Văd o măslină neagră. Văd o sămânță pâlpâitoare. Văd inima./ Îi văd inima Sofiei.”(pp.40-41) Cred în poezia Suzănicăi Tănase și în cartea Grădina Sofiei ca de la mamă la mamă și ca de la femeie la femeie, și o recomand oricui se simte singură în acest lung drum, dar și bărbaților deopotrivă, ca să vină pe podul care ne desparte și să înțeleagă durerile femeiești și eforturile depuse pentru a da viață, crește și educa descendenții care se vor numi oameni după chipul și asemănarea creatorilor lor.
Cartea Grădina Sofiei se găsește aici!
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
