Reclamă
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Constantin cel Mare, împăratul roman din secolul al IV-lea, a avut un rol esențial în promovarea și legalizarea religiei creștine în Imperiul Roman, prin emiterea Edictului de la Milan în anul 313, prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Mama sa, Sfânta Elena, a căutat și a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, devenind astfel promotoarea cultului Crucii.
Reclamă
Sfinții Împărați Constantin și Elena: tradiții, obiceiuri și rugăciuni
Prima reprezentare sigură, datată, a Crucii apare pe un monument creștin, incizată pe peretele unei case din Herculanum (înainte de anul 79 d. Hr.). Din secolul lV, cinstirea Crucii a fost încadrată în cultul liturgic al Bisericii. Punctul de plecare l-a reprezentat sfințirea marii biserici construite de Constantin cel Mare (sfințită pe 13 septembrie) pe locul Calvarului Mântuitorului.
Primul Sinod ecumenic de la Niceea, în anul 325, a fost convocat de Împăratul Constantin, unde după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl și deci, din veci cu El. La Sfântul Sinod au fost alcătuite și primele șapte articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.
Eusebiu al Cezareei relatează în lucrarea sa consacrată vieții împăratului Constantin, că locul Sfântului Mormânt, considerat încă de la început unul de venerare de către comunitatea creștină din Ierusalim, fusese acoperit cu pământ, fiind alcătuită o bază, pe care s-a edificat un templu păgân închinat zeiței Venus, posibil ca parte ca lucrărilor mai ample de reconstrucție a cetății sfinte inițiate de Hadrian în anul 135. Trebuie precizat că orașul suferise distrugeri aproape în totalitate în urma revoltei iudaice din anul 70 și a apoi a unei răscoale din 132-135.
Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp, în anul 337, în Nicomidia și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el. Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.
Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena reprezintă un prilej de a ne aduce aminte de importanța credinței creștine și de sacrificiile făcute de acești mari sfinți pentru creștinism. Prin respectarea tradițiilor și obiceiurilor, credincioșii ortodocși își manifestă dragostea și recunoștința față de acești sfinți protectori ai creștinătății.
Tradiții și obiceiuri la sărbătoarea Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri, care simbolizează respectul și iubirea față de credința creștină. În cadrul slujbelor religioase, credincioșii rostesc rugăciuni către Sfinții Împărați Constantin și Elena, cerând mijlocirea pentru mântuirea sufletelor lor și ajutor în momentele de necaz și nevoie. Printre acestea se enumeră câteva tradiții:
- Femeile stropesc cu agheasmă și tămâie în locuințe, pentru a evita duhurile rele.
- Creștinii participă la slujbele religioase organizate cu ocazia sărbătorii Constantin și Elena.
- Oamenii înfrumusețează casele și bisericile cu flori și alte decorațiuni.
- În unele regiuni se gătesc anumite feluri de mâncare tradiționale cu ocazia acestei sărbători.
- Botezul copiilor, care se consideră un moment potrivit pentru această sărbătoare.
- Rugăciune către Sfinții Împărați Constantin și Elena
„Sfinților Împărați Constantin și Elena, cei ce sunteți mai cinstiți decât toți împărații, aleși lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Dați-ne mângâiere și nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteți mijlocitori Sfintei Treimi și puteți să ne ajutați nouă. Auziți-ne și pe noi acum, alungați de la noi necazurile și nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viață și vindecați neputințele noastre, tămăduiți bolile noastre, potoliți răutatea noastră, izgoniți pe vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți. Dați-ne nouă ca în pace și în liniște să trăim; ajutați-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceți milă cu noi acum, când cu frică și cu umilință zicem către voi așa: Bucurați-vă, părinții creștinilor! Amin.”
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
