Ultima iarnă cumplită din România. Nicio temperatură de sub -38 C nu a mai fost înregistrată în țară de atunci

Iarna anului 1985 a rămas în memoria colectivă drept una dintre cele mai grele perioade din istoria recentă a României. Temperaturile extrem de scăzute și măsurile dure de austeritate au marcat profund viața de zi cu zi a românilor.

Între 7 și 22 ianuarie, Bucureștiul și alte localități au înregistrat 16 zile consecutive fără temperaturi pozitive, iar între 11 februarie și 1 martie, altele 19 zile au fost dominate de frig intens, cu valori care rareori au trecut de -20°C în majoritatea regiunilor țării.

Zăpada și gerul au blocat România

Subtropicele, inclusiv orașele cu climă blândă, au fost afectate sever. La București, maximele au ajuns la -11°C, iar la Miercurea Ciuc s-au înregistrat -38,4°C, a doua cea mai joasă temperatură din istoria măsurătorilor meteorologice din România.

Aceste valori au fost însoțite de pene frecvente de curent care durau ore întregi, iar temperatura în apartamente scădea la 6-8°C, uneori chiar mai puțin. În multe instituții a fost interzisă utilizarea radiatoarelor electrice.

„Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii”

Era unul dintre mesajele principale publicate de presa comunistă, care evita să menționeze realitatea dificilă trăită de oameni. Ziarul Scânteia relata despre eforturile de creștere a producției de energie electrică și despre „ravagiile” iernii în alte state europene, încercând să minimizeze efectele drastice din țară.

Austeritatea și lipsurile cotidiene

Stratul consistent de zăpadă a fost o altă caracteristică marcantă a iernii din 1985. La Câmpina, în ianuarie, stratul de zăpadă a atins 76 cm, iar în februarie, Bucureștiul a fost acoperit de 80 cm de zăpadă. Temperaturile extrem de scăzute au menținut zăpada pentru perioade lungi, în timp ce multe orașe din țară au înregistrat recorduri de frig, precum -35,5°C la Întorsura Buzăului și -33,5°C la Bistrița.

„În timpul iernii grele 1984-85 – potrivit unor surse din spitalele Capitalei – s-a aflat că muriseră peste 30 de copii, din cauza întreruperilor neanunțate de curent ce au afectat incubatoarele”, se precizează în volumul Istoria României.

În martie, frigul a continuat, cu temperaturi de -10°C la București și -18°C la Brașov, plasând această lună printre cele mai reci din istoria recentă. Spre comparație, luna martie din 2024 a avut o temperatură medie pe țară de peste 7°C, evidențiind diferențele dramatice între epoci.

Restricțiile energetice impuse de regimul comunist au agravat și mai mult situația. Programul de „folosire rațională a energiei electrice” adoptat la începutul anului a dus la reducerea iluminatului public și casnic cu 50%, la scurtarea programului restaurantelor și instituțiilor culturale până la ora 21.00 și la eșalonarea consumului de energie în industrie. Frecvent, penele de curent durau între 5 și 6 ore, iar încălzirea locuințelor a fost limitată drastic.

Începând cu 1983, alimentele de bază precum pâinea, zahărul și ouăle au fost raționalizate în întreaga țară, cu excepția Capitalei, iar situația s-a înrăutățit constant până în 1989. „Respectați normele și indicațiile privind consumul redus de energie! Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii!” – acest tip de îndemnuri erau omniprezente în presa vremii, dar nu reflectau greutățile trăite de oameni.

Anul 1985 a fost unul extrem în toate sensurile, cu temperaturi de peste 40°C în iulie și un record de 23,4°C în decembrie la Câmpina, dar pentru mulți români, iarna acelui an rămâne simbolul frigului, al întunericului și al restricțiilor.

Citeste si

• 1. Februarie face miracole pentru această zodie! Norocul și schimbările pozitive sunt de partea lor
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
• 3. Salariile cresc considerabil în 2025! Ce spun datele INS despre economia Capitalei