Schimbarea destinației voucherele de vacanță a generat reacții mixte din partea societății. Ceea ce trebuia să stimuleze turismul intern s-a transformat într-o platformă pentru excursii de weekend și, în unele cazuri, cheltuieli la băutură.
În 2018, voucherele de vacanță au fost introduse cu scopul de a revigora turismul intern. Angajații la stat au fost principalii beneficiari, ideea fiind aceea de a-i încuraja să petreacă vacanțele în țară. Cu toate acestea, se pare că scopul inițial s-a diluat oarecum în ultimii ani, după modificările legislative din 2020.
Inițial, un voucher de vacanță, în valoare de 1.450 de lei, acoperea costul unei săptămâni de cazare la un hotel de 3 sau chiar 4 stele. Așadar, s-a pornit de la ideea că o familie de bugetari cu un voucher ar putea alege pentru vacanță o destinație din România, astfel încât să poată plăti măcar o parte din prețul cazării din banii statului, în timp ce restul cheltuielilor să fie suportate suplimentar.
De la cazare la „all-inclusive”
Cu toate acestea, după introducerea mai multor servicii în vouchere, inclusiv mese, transport, tratamente balneo și SPA, activități de agrement, proprietarii de unități de cazare au observat un trend interesant. Majoritatea beneficiarilor de vouchere aleg cazare pentru doar trei nopți, iar restul banilor sunt folosiți pentru mâncare și băutură.
Rezultatele acestei practici se resimt puternic în sectorul HoReCa, unde mulți patroni de unități de cazare au majorat prețurile, beneficiind în același timp și de TVA redus la 9% în acest sector de activitate, asigurându-și astfel creșterea profitului.
Într-un interviu recent, un proprietar de hotel mărturisea: „La noi costă 250 de lei pe noapte camera, în vârf de sezon, iar mulți vin în week-end, plătesc o cameră pentru două sau trei nopți și mănâncă toată familia la restaurant, plătind totul de pe card!”.
Se pare că, în loc să crească durata medie a sejururilor în țară de la trei nopți la o săptămână, acest sistem de vouchere a stimulat mai degrabă un turism de weekend.
Marea ironie a acestei situații este că voucherele de vacanță, inițiate pentru a încuraja turismul intern, au devenit o modalitate pentru bugetari de a-și finanța vacanțele de weekend în țară, în timp ce vacanțele lor principale sunt petrecute în străinătate. Astfel, în loc să meargă în străinătate, bugetarii aleg să plătească din bani publici pentru cazare, mâncare și băutură în țară. Deși acest lucru poate părea o evoluție pozitivă pentru turismul intern, nu este neapărat cazul.
Este evident că efectele și interpretările acestei situații variază. Într-un sens, creșterea consumului în sectorul HoReCa poate părea o victorie pentru economia locală. În același timp, însă, faptul că oamenii folosesc banii alocați pentru vacanțe pentru a petrece weekend-uri extravagante, în loc să susțină sectorul turistic prin vacanțe mai lungi în țară, ridică semne de întrebare asupra eficacității și intențiilor reale ale voucherele de vacanță.
Citeste si
- 1. Carmen Harra prezice următorul președinte „zarurile au fost aruncate”
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
