Ziua Împăratului Japoniei va fi sărbătorită într-un mod aparte, la Muzeul Brukenthal din Sibiu

Ziua Împăratului Japoniei va fi sărbătorită de români, într-un mod special. Mai exact, Muzeul Național Brukenthal, în colaborare cu Festivalul Național de Teatru de la Sibiu, Ambasada Japoniei în România și Colecția Ukiyo-E George Șerban, va organiza un amplu eveniment în Piața Mare din Sibiu.

Eveniment de amploare, dedicat lumii Meiji

Organizatorii invită publicul, în data de 21 februarie, orele 14.00, în Palatul Brukenthal. Evenimentul va cuprinse expoziţia „Călătorie în lumea stampelor Meiji. Istorie. Împăratul Meiji”. Călătoria în lumea artei va avea loc cu prilejul Zilei Majestăţii Sale Împăratul Japoniei cu participarea Excelenţei Sale Dl. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România.

Așadar, Muzeul Național Brukenthal va găzdui un duplex expozițional cu stampe din perioada Meiji. Proiectul este cuprins în Axele culturale Brukenthal – colecții private și este unul care va aduce în atenția publicului iubitor de artă obiecte unice în întreaga lume.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Şerban şi Asociaţii, Societate civilă de avocaţi, JTI, Dinamica, Hotel Ramada şi Boromir. Sunt așteptați iubitori de cultură din întreaga țară.

„În 1868, conducătorii militari Tokugawa au fost răsturnaţi de susţinătorii împăratului Meiji (al cărui nume înseamnă guvernare luminată), marcând sfârşitul perioadei Edo şi deschizând o nouă eră de guvernare japoneză. Începând din jurul anului 1600, Japonia fusese condusă de un sistem complex cunoscut sub numele de shogunatul Tokugawa, sau pur şi simplu shogunatul. Acesta a avut nominal împăraţi, dar aceştia erau în general onorifici fără putere reală. În schimb, Japonia era controlată de shogun, un guvernator militar care conducea din oraşul Edo (numit în prezent Tokyo). Epoca shogunatului a fost adesea cunoscută sub numele de perioada Edo”, a transmis Alexandru Chituţă, curatorul expoziţiei.

Perioada Meiji a făcut ca împărat să dețină permanent puterea practică de guvernare. Cu toate acestea însă, această perioadă a mai dus la instituirea unei noi forme de guvernare ce avea să schimbe totul foarte rapid. Reformele din perioada Meiji au adus cu ele și un sistem constituțional amplu care a dus rapid la modernizarea țării, fapt ce o face specială și în zielele noastre.

„Restaurarea Meiji a marcat, de asemenea, începutul unui nou nivel de angajament cu alte naţiuni. Timp de secole, Japonia a funcţionat în cadrul unei politici strict izolaţioniste, care a luat sfârşit chiar înainte de perioada Meiji. Impactul interacţiunii globale avea să devină o poveste crucială de-a lungul noii ere”, a completat Alexandru Chituţă.

Cunoscută mai ales după numele de Restauraţia Meiji, perioada Meiji a fost epoca de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în care Japonia a revenit la conducerea unui împărat. Numele acestuia era chiar Meiji și a scris istoria Japoniei în fiecare zi din viața sa.

„Stampele: cronica plastică a cotidianului nipon”

Mai exact, Japonia sub împăratul Meiji a trecut, de la statutul de societate feudală la cel de societate modernă. Atunci, imperiul și-a putut moderniza guvernul și a ajuns că se compare rapid cu marile puteri de la nivel internaționale. Atunci, Japonia a aprobat o constituție imperială prin care garanta anumite libertăți, încurajând forme de artă istorice pentru această epocă.

Cu ocazia mult așteptatului eveniment, cunoscutul profesor George Banu, de la Universitatea Sorbona din Paris a ieșit public cu noi declarații de presă. Acesta a vorbit despre semnificația stampelor.

 „Stampele sunt totodată cronica plastică a cotidianului nipon, a scenelor casnice, a iubirilor celeste sau a performanţelor erotice. Pătrundem în interioare, identifcăm comportamente şi practici dispărute, descoperind astfel, prin înrudirea cu actorii şi jocul lor, adagiul celebru al ‘lumii ca teatru’. Între amanţii înlănţuiţi şi interpreţii dezlăntuiţi, nicio distincţie flagrantă nu intervine. Privind stampele revizităm Japonia cu viaţa şi teatrul ei dintr-o altă epocă, din vremurile insularităţii absolute. Acelea ale frontierelor care izolează dar şi fortifică o identitate”, a completat profesorul.

Atunci când frontierele au fost nevoite să se deschidă sub presiunea flotei americane, undeva la finele secolului XIX, a debutat voiajul stampelor şi așa s-a produs o importantă mișcare europeană. Pictorii au fost cei care aveau să analizeze și să descopere în aceste mărturii speciale magia liniilor și a preciziei grafice.

„Arta modernă de la Monet la Van Gogh, de la Vuillard la Ensor poartă însemnele stampelor care au pătruns în interioare şi ateliere de artist, au exaltat şi impus o necunoscută dinamică a corpurilor. Stampele japoneze au produs un şoc similar al celui mai târziu datorat maştilor africane. Europa nu le-a copiat ci le-a integrat şi astfel ea însăşi s-a transformat. Să te plimbi printre stampe procură plăcerea unui voiaj printre semnele trecutului animate pe scena teatrului. Astfel memoria şi efemerul se conjugă. Dar totodată revelă universul unei culturi de altundeva. Distanţa în timp şi în spaţiu ce seduce privirea europeanului atras de alte orizonturi şi alte vremi. Stampele sunt opere de artă ce informează şi seduc dar captivează şi prin imaginarul pe care îl produc”, a mai completat George Banu.

Citeste si

• 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
• 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa

Recomandări autor